Proces de Pensie Alimentară și Decesul Pârâtului: Ce se Întâmplă cu Cauza și Cum Poate Fi Recuperată Creanța?

Introducerea unei acțiuni în instanță pentru stabilirea sau recuperarea pensiei de întreținere este un demers legal firesc atunci când părintele debitor refuză să își îndeplinească obligațiile. Însă, ce se întâmplă atunci când pârâtul (părintele datornic) decedează în timpul desfășurării procesului? Această situație, descrisă de un utilizator pe platforma Reddit – un tânăr de 18 ani, elev în clasa a XII-a, care l-a dat în judecată pe tatăl său pentru neplata pensiei alimentare, iar acesta a decedat între timp – ridică întrebări importante despre soarta procesului și despre posibilitățile de recuperare a sumelor datorate.

Impactul Decesului Pârâtului Asupra Procesului de Pensie Alimentară

Conform Codului de Procedură Civilă, decesul uneia dintre părți în timpul procesului atrage, de regulă, suspendarea de drept a judecății. Articolul 412, alineatul (1), punctul 1 stipulează că judecata se suspendă de drept „prin moartea uneia dintre părţi, afară de cazul când acţiunea este personală sau când partea interesată cere termen pentru introducerea în cauză a moştenitorilor”.

În cazul unui proces de pensie alimentară:

• Caracterul Personal al Obligației de Întreținere Viitoare: Obligația legală de întreținere este, în esență, o obligație personală a părintelui, legată de calitatea sa. Prin urmare, odată cu decesul său, obligația de a plăti pensie alimentară pentru viitor încetează. Moștenitorii defunctului nu preiau obligația de a continua plata pensiei de întreținere în locul acestuia.
• Creanța pentru Pensia Alimentară Restantă (Arierate): Lucrurile stau diferit în ceea ce privește sumele de bani reprezentând pensia alimentară datorată și neachitată de către tată până la data decesului său. Această sumă reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă a copilului (reclamantului) împotriva patrimoniului defunctului. Această creanță nu se stinge prin moartea debitorului, ci devine o datorie a succesiunii.

Ce Trebuie Să Facă Reclamantul (Copilul) în Această Situație?

Utilizatorul, care menționează că nu dispune de avocat, trebuie să ia câțiva pași importanți pentru a încerca să recupereze pensia alimentară restantă:

1. Informarea Instanței despre Deces: Primul pas este să informeze oficial instanța de judecată unde se află dosarul despre decesul pârâtului, depunând o copie a certificatului de deces. Acest lucru va duce la suspendarea procesului.
2. Identificarea Moștenitorilor Defunctului: Următorul pas, și cel mai important pentru continuarea demersurilor, este identificarea moștenitorilor tatălui decedat. Aceștia pot fi alți copii, soția supraviețuitoare (dacă era căsătorit la data decesului), părinți etc.
3. Introducerea în Cauză a Moștenitorilor: Pentru ca procesul să poată fi reluat și pentru a se putea urmări recuperarea creanței din masa succesorală, reclamantul (copilul) trebuie să solicite instanței introducerea în cauză a moștenitorilor legali sau testamentari ai tatălui decedat. Aceasta se face printr-o cerere adresată instanței, indicându-se, pe cât posibil, datele de identificare ale moștenitorilor.
   • Dacă moștenitorii nu sunt cunoscuți, se pot face demersuri pentru identificarea lor (de exemplu, prin informații de la Camera Notarilor Publici privind eventuala deschidere a succesiunii).
4. Continuarea Procesului Împotriva Moștenitorilor (pentru Datoria Succesiunii): Odată ce moștenitorii sunt introduși în cauză și dacă aceștia acceptă moștenirea, procesul se va relua. Obiectul procesului se va limita, practic, la stabilirea și recuperarea sumelor reprezentând pensia alimentară datorată de tată până la data decesului său. Moștenitorii vor răspunde pentru această datorie, dar, de regulă, numai în limita activului succesoral (adică a bunurilor moștenite de la defunct), mai ales dacă acceptă moștenirea sub beneficiu de inventar.
5. Deschiderea Succesiunii Defunctului: Dacă moștenitorii nu deschid procedura succesorală, reclamantul, în calitate de creditor al succesiunii (pentru pensia alimentară restantă), poate avea chiar el interesul să solicite deschiderea succesiunii pentru a putea identifica masa bunurilor și a-și recupera creanța.

Recuperarea Efectivă a Creanței din Masa Succesorală

• Dacă instanța admite acțiunea și stabilește o sumă certă datorată ca pensie alimentară restantă, această sumă devine o creanță asupra moștenirii tatălui.
• Recuperarea efectivă se va face din bunurile care compun masa succesorală. Dacă defunctul nu a lăsat bunuri sau dacă datoriile totale ale succesiunii depășesc activul, recuperarea integrală poate fi dificilă sau imposibilă.
• Privilegiul Creanțelor de Întreținere: Este important de menționat că creanțele de întreținere (inclusiv pensia alimentară) beneficiază, conform legii, de un anumit privilegiu, adică sunt plătite cu prioritate față de alte datorii ale defunctului, după acoperirea cheltuielilor de înmormântare și a celor legate de administrarea moștenirii.

Necesitatea Asistenței Juridice

Deși utilizatorul menționează că nu dispune de avocat, complexitatea procedurilor care urmează decesului pârâtului într-un proces civil face ca asistența juridică specializată să fie extrem de recomandabilă, dacă nu chiar indispensabilă.

Un avocat poate ajuta la:

• Formularea corectă a cererilor către instanță (informare deces, cerere de introducere în cauză a moștenitorilor).
• Identificarea moștenitorilor și a masei succesorale.
• Reprezentarea în fața instanței și susținerea cauzei.
• Îndrumarea în eventualele proceduri de executare silită a hotărârii împotriva succesiunii.

Dacă situația financiară nu permite angajarea unui avocat, utilizatorul (fiind major, dar încă elev) ar putea explora posibilitatea obținerii ajutorului public judiciar, care poate consta în scutirea de la plata taxelor de timbru, onorariu de expert sau chiar desemnarea unui avocat din oficiu, în funcție de veniturile sale.

Concluzii: Un Proces Întrerupt, Dar o Creanță care Poate Subzista

Decesul tatălui în timpul procesului de pensie alimentară aduce, într-adevăr, o schimbare majoră în dinamica juridică. Obligația de plată a pensiei pentru viitor încetează, însă sumele restante până la data decesului constituie o datorie a moștenirii sale.

Pentru tânărul de 18 ani, este crucial să acționeze prompt pentru a informa instanța și pentru a încerca introducerea în cauză a moștenitorilor tatălui său. Recuperarea efectivă a sumelor va depinde de existența unor bunuri în masa succesorală și de parcurgerea corectă a pașilor procedurali.

Având în vedere vârsta și lipsa de experiență juridică, sprijinul unui avocat ar fi extrem de benefic pentru a naviga prin aceste proceduri complexe și pentru a maximiza șansele de recuperare a creanței cuvenite. Este o situație dificilă atât emoțional, cât și legal, dar cunoașterea pașilor corecți poate aduce claritate și, eventual, o rezolvare favorabilă în ceea ce privește sumele restante.